Răspuns rapid: Pluralul pentru vinuire este vinuiri |
 |
o vinuire |
două vinuiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: vinuire la plural este vinuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru vinuirea este vinuirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul vinuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
vinuire | nearticulat
vinuiri |
articulat
vinuirea | articulat
vinuirile |
Cazul dativSubstantivul vinuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
vinuiri | nearticulat
vinuiri |
articulat
vinuirii | articulat
vinuirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
vinuire |
vinuiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru vinuire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Vinuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? vinuirea.)
Vinuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? vinuirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o vinuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o vinuire.)
Ea/el este vinuire. (Intrebare: Ce este el/ea? vinuire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, vinuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? vinuirea.)
Funcții sintactice pentru vinuiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat vinuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? vinuirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste vinuirii mele! (Intrebare: Cui? vinuirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform vinuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform vinuirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza vinuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza vinuirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
vinuleț vinuț vioară viodă vioiciune vioitate viol violă violă-de-primăvară
|
|