Răspuns rapid: Pluralul pentru trebuire este trebuiri |
 |
o trebuire |
două trebuiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: trebuire la plural este trebuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru trebuirea este trebuirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul trebuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
trebuire | nearticulat
trebuiri |
articulat
trebuirea | articulat
trebuirile |
Cazul dativSubstantivul trebuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
trebuiri | nearticulat
trebuiri |
articulat
trebuirii | articulat
trebuirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
trebuire |
trebuiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru trebuire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Trebuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? trebuirea.)
Trebuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? trebuirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o trebuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o trebuire.)
Ea/el este trebuire. (Intrebare: Ce este el/ea? trebuire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, trebuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? trebuirea.)
Funcții sintactice pentru trebuiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat trebuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? trebuirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste trebuirii mele! (Intrebare: Cui? trebuirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform trebuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform trebuirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza trebuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza trebuirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
trebușoară trecătoare trecător trecento trecere trecut trefilare trefilator trefilerie
|
|