Răspuns rapid: Pluralul pentru stralucire este străluciri |
 |
o strălucire |
două străluciri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: strălucire la plural este străluciri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru strălucirea este strălucirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul strălucire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
strălucire | nearticulat
străluciri |
articulat
strălucirea | articulat
strălucirile |
Cazul dativSubstantivul străluciri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
străluciri | nearticulat
străluciri |
articulat
strălucirii | articulat
strălucirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
strălucire |
străluciri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru strălucire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Strălucirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? strălucirea.)
Strălucirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? strălucirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o strălucire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o strălucire.)
Ea/el este strălucire. (Intrebare: Ce este el/ea? strălucire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, strălucirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? strălucirea.)
Funcții sintactice pentru străluciri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat strălucirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? strălucirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste strălucirii mele! (Intrebare: Cui? strălucirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform strălucirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform strălucirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza strălucirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza strălucirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
strălucitură străluciu strălucoare strălumină străluminare străluminător stramă strămătură strâmbaci
|
|