Spoitură la plural

Care e pluralul pentru spoitură?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin spoitură.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru spoitura este spoituri

o spoitură

două spoituri

Răspuns detaliat:
Nearticulat: spoitură la plural este spoituri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru spoitura este spoiturile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul spoitură la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat spoitură	nearticulat spoituri
articulat spoitura	articulat spoiturile

Cazul dativ

Substantivul spoituri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat spoituri	nearticulat spoituri
articulat spoiturii	articulat spoiturilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	spoitură	spoituri
terminaţie	ă	i

Funcții sintactice pentru spoitură la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Spoitura este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? spoitura.)
   Spoitura se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? spoitura.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o spoitură frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o spoitură.)
   Ea/el este spoitură. (Intrebare: Ce este el/ea? spoitură.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, spoitura, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? spoitura.)

Funcții sintactice pentru spoituri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat spoiturilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? spoiturilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste spoiturii mele! (Intrebare: Cui? spoiturilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform spoiturilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform spoiturilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza spoiturilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza spoiturilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

spoliariu spoliație spoliațiune spoliatoare spoliator spolie spoliere spolocanie sponcă

Alte expresii ale limbii române