Răspuns rapid: Pluralul pentru spoire este spoiri |
 |
o spoire |
două spoiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: spoire la plural este spoiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru spoirea este spoirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul spoire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
spoire | nearticulat
spoiri |
articulat
spoirea | articulat
spoirile |
Cazul dativSubstantivul spoiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
spoiri | nearticulat
spoiri |
articulat
spoirii | articulat
spoirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
spoire |
spoiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru spoire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Spoirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? spoirea.)
Spoirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? spoirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o spoire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o spoire.)
Ea/el este spoire. (Intrebare: Ce este el/ea? spoire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, spoirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? spoirea.)
Funcții sintactice pentru spoiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat spoirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? spoirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste spoirii mele! (Intrebare: Cui? spoirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform spoirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform spoirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza spoirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza spoirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
spoit spoitoare spoitor spoitoraș spoitoreasă spoitorie spoitură spoliariu spoliație
|
|