Răspuns rapid: Pluralul pentru spicuire este spicuiri |
 |
o spicuire |
două spicuiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: spicuire la plural este spicuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru spicuirea este spicuirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul spicuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
spicuire | nearticulat
spicuiri |
articulat
spicuirea | articulat
spicuirile |
Cazul dativSubstantivul spicuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
spicuiri | nearticulat
spicuiri |
articulat
spicuirii | articulat
spicuirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
spicuire |
spicuiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru spicuire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Spicuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? spicuirea.)
Spicuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? spicuirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o spicuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o spicuire.)
Ea/el este spicuire. (Intrebare: Ce este el/ea? spicuire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, spicuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? spicuirea.)
Funcții sintactice pentru spicuiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat spicuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? spicuirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste spicuirii mele! (Intrebare: Cui? spicuirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform spicuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform spicuirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza spicuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza spicuirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
spicuitoare spicuitor spicul spiculă spiculare spiculeț șpiculuire spicurel spicurime
|
|