Răspuns rapid:
Pluralul pentru sparcuire este spârcuiri |
   |
| o spârcuire |
| două spârcuiri
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: spârcuire la plural este spârcuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru spârcuirea este spârcuirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul spârcuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 spârcuire | nearticulat
 spârcuiri |
articulat
spârcuirea | articulat
spârcuirile |
Cazul dativSubstantivul spârcuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
spârcuiri | nearticulat
spârcuiri |
articulat
spârcuirii | articulat
spârcuirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
spârcuire |
spârcuiri |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru spârcuire la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
Spârcuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? spârcuirea.)
Spârcuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? spârcuirea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o spârcuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o spârcuire.)
Ea/el este spârcuire. (Intrebare: Ce este el/ea? spârcuire.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, spârcuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? spârcuirea.)
Funcții sintactice pentru spârcuiri la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat spârcuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? spârcuirilor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste spârcuirii mele! (Intrebare: Cui? spârcuirilor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform spârcuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform spârcuirilor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza spârcuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza spârcuirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
spardec șpargă spărgăluială spărgăluire spărganie spărgătoare spărgător spărgătură spărgău
|
|
