Răspuns rapid: Pluralul pentru siluire este siluiri |
 |
o siluire |
două siluiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: siluire la plural este siluiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru siluirea este siluirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul siluire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
siluire | nearticulat
siluiri |
articulat
siluirea | articulat
siluirile |
Cazul dativSubstantivul siluiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
siluiri | nearticulat
siluiri |
articulat
siluirii | articulat
siluirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
siluire |
siluiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru siluire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Siluirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? siluirea.)
Siluirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? siluirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o siluire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o siluire.)
Ea/el este siluire. (Intrebare: Ce este el/ea? siluire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, siluirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? siluirea.)
Funcții sintactice pentru siluiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat siluirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? siluirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste siluirii mele! (Intrebare: Cui? siluirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform siluirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform siluirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza siluirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza siluirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
siluitoare siluitor silumin siluminit silur silurid șiluță silvă silvan
|
|