Scoptătură la plural

Care e pluralul pentru scoptătură?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin scoptătură.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru scoptatura este scoptături

o scoptătură

două scoptături

Răspuns detaliat:
Nearticulat: scoptătură la plural este scoptături (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru scoptătura este scoptăturile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul scoptătură la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat scoptătură	nearticulat scoptături
articulat scoptătura	articulat scoptăturile

Cazul dativ

Substantivul scoptături la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat scoptături	nearticulat scoptături
articulat scoptăturii	articulat scoptăturilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	scoptătură	scoptături
terminaţie	ă	i

Funcții sintactice pentru scoptătură la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Scoptătura este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? scoptătura.)
   Scoptătura se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? scoptătura.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o scoptătură frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o scoptătură.)
   Ea/el este scoptătură. (Intrebare: Ce este el/ea? scoptătură.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, scoptătura, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? scoptătura.)

Funcții sintactice pentru scoptături la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat scoptăturilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? scoptăturilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste scoptăturii mele! (Intrebare: Cui? scoptăturilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform scoptăturilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform scoptăturilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza scoptăturilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza scoptăturilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

scoptofilie scoptură scor scorabiță scorbeleală scorbelire scorbelitură scorbolire scorboroșeală

Alte expresii ale limbii române