eSursa - Dictionar de sinonime



Scopcire la plural

Care e pluralul pentru scopcire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin scopcire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru scopcire este scopciri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o scopcire
două scopciri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: scopcire la plural este scopciri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru scopcirea este scopcirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul scopcire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon scopcire
nearticulat
single icon scopciri
articulat
single icon scopcirea
articulat
single icon scopcirile

Cazul dativ

Substantivul scopciri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon scopciri
nearticulat
single icon scopciri
articulat
single icon scopcirii
articulat
single icon scopcirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin scopcire scopciri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru scopcire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Scopcirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? scopcirea.)
   Scopcirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? scopcirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o scopcire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o scopcire.)
   Ea/el este scopcire. (Intrebare: Ce este el/ea? scopcire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, scopcirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? scopcirea.)


Funcții sintactice pentru scopciri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat scopcirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? scopcirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste scopcirii mele! (Intrebare: Cui? scopcirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform scopcirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform scopcirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza scopcirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza scopcirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



scopire scopit scopită scopocrom scopolamină scopolie scopos scopoșenie scoposire