Răspuns rapid:
Pluralul pentru scolarire este școlăriri |
   |
| o școlărire |
| două școlăriri
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: școlărire la plural este școlăriri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru școlărirea este școlăririle (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul școlărire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 școlărire | nearticulat
 școlăriri |
articulat
școlărirea | articulat
școlăririle |
Cazul dativSubstantivul școlăriri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
școlăriri | nearticulat
școlăriri |
articulat
școlăririi | articulat
școlăririlor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
școlărire |
școlăriri |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru școlărire la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
școlărirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? școlărirea.)
școlărirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? școlărirea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o școlărire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o școlărire.)
Ea/el este școlărire. (Intrebare: Ce este el/ea? școlărire.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, școlărirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? școlărirea.)
Funcții sintactice pentru școlăriri la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat școlăririlor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? școlăririlor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste școlăririi mele! (Intrebare: Cui? școlăririlor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform școlăririlor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform școlăririlor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza școlăririlor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza școlăririlor.)
Vezi mai multe substantive la plural
școlărit școlăriță scolaritate școlarizare scolast scolastică scolasticism școlean școleriu
|
|
