Răspuns rapid: Pluralul pentru presupunere este presupuneri
o presupunere
două presupuneri
Răspuns detaliat:
Nearticulat: presupunere la plural este presupuneri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru presupunerea este presupunerile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativ
Substantivul presupunere la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular
Plural
nearticulat presupunere
nearticulat presupuneri
articulat presupunerea
articulat presupunerile
Cazul dativ
Substantivul presupuneri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular
Plural
nearticulat presupuneri
nearticulat presupuneri
articulat presupunerii
articulat presupunerilor
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen
la singular
la plural
feminin
presupunere
presupuneri
terminaţie
e
i
Funcții sintactice pentru presupunere la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? Presupunerea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? presupunerea.) Presupunerea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? presupunerea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o presupunere frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o presupunere.)
Ea/el este presupunere. (Intrebare: Ce este el/ea? presupunere.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, presupunerea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? presupunerea.)
Funcții sintactice pentru presupuneri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat presupunerilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? presupunerilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste presupunerii mele! (Intrebare: Cui? presupunerilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform presupunerilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform presupunerilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza presupunerilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza presupunerilor.)