Poliptic la plural

Care e pluralul pentru poliptic?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului neutru poliptic.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru poliptic este polipticuri

un poliptic

două polipticuri

Răspuns detaliat:
Nearticulat: poliptic la plural este polipticuri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru polipticul este polipticurile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul poliptic la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat poliptic	nearticulat polipticuri
articulat polipticul	articulat polipticurile

Cazul dativ

Substantivul poliptic la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat poliptic	nearticulat polipticuri
articulat polipticului	articulat polipticurilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
neutru	poliptic	polipticuri
terminaţie		uri

Funcții sintactice pentru poliptic la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Polipticul este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? polipticul.)
   Polipticul se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? polipticul.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este un poliptic frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? un poliptic.)
   Ea/el este poliptic. (Intrebare: Ce este el/ea? poliptic.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, polipticul, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? polipticul.)

Funcții sintactice pentru poliptic la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat polipticurilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? polipticurilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste polipticului meu! (Intrebare: Cui? polipticurilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform polipticurilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform polipticurilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza polipticurilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza polipticurilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

poliptotă poliptoton poliremă poliritmie polis polisaprobie polisarcă polisarcie polisare

Alte expresii ale limbii române