Răspuns rapid: Pluralul pentru obiectionare este obiecționări |
 |
o obiecționare |
două obiecționări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: obiecționare la plural este obiecționări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru obiecționarea este obiecționările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul obiecționare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
obiecționare | nearticulat
obiecționări |
articulat
obiecționarea | articulat
obiecționările |
Cazul dativSubstantivul obiecționări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
obiecționări | nearticulat
obiecționări |
articulat
obiecționării | articulat
obiecționărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
obiecționare |
obiecționări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru obiecționare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Obiecționarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? obiecționarea.)
Obiecționarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? obiecționarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o obiecționare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o obiecționare.)
Ea/el este obiecționare. (Intrebare: Ce este el/ea? obiecționare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, obiecționarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? obiecționarea.)
Funcții sintactice pentru obiecționări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat obiecționărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? obiecționărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste obiecționării mele! (Intrebare: Cui? obiecționărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform obiecționărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform obiecționărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza obiecționărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza obiecționărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
obiectitate obiecțiune obiectivare obiectivism obiectivitate obiectivizare obiectualitate obielar obieluță
|
|