eSursa - Dictionar de sinonime



Obiectare la plural

Care e pluralul pentru obiectare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin obiectare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru obiectare este obiectări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o obiectare
două obiectări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: obiectare la plural este obiectări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru obiectarea este obiectările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul obiectare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon obiectare
nearticulat
single icon obiectări
articulat
single icon obiectarea
articulat
single icon obiectările

Cazul dativ

Substantivul obiectări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon obiectări
nearticulat
single icon obiectări
articulat
single icon obiectării
articulat
single icon obiectărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin obiectare obiectări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru obiectare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Obiectarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? obiectarea.)
   Obiectarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? obiectarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o obiectare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o obiectare.)
   Ea/el este obiectare. (Intrebare: Ce este el/ea? obiectare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, obiectarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? obiectarea.)


Funcții sintactice pentru obiectări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat obiectărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? obiectărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste obiectării mele! (Intrebare: Cui? obiectărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform obiectărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform obiectărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza obiectărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza obiectărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



obiecție obiecționare obiectitate obiecțiune obiectivare obiectivism obiectivitate obiectivizare obiectualitate