Răspuns detaliat:
Nearticulat: mirare la plural este mirări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru mirarea este mirările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativ
Substantivul mirare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular
Plural
nearticulat mirare
nearticulat mirări
articulat mirarea
articulat mirările
Cazul dativ
Substantivul mirări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular
Plural
nearticulat mirări
nearticulat mirări
articulat mirării
articulat mirărilor
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen
la singular
la plural
feminin
mirare
mirări
terminaţie
are
ări
Funcții sintactice pentru mirare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? Mirarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? mirarea.) Mirarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? mirarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o mirare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o mirare.)
Ea/el este mirare. (Intrebare: Ce este el/ea? mirare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, mirarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? mirarea.)
Funcții sintactice pentru mirări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat mirărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? mirărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste mirării mele! (Intrebare: Cui? mirărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform mirărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform mirărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza mirărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza mirărilor.)
Vezi singularul sau pluralul cuvantului mirare în expresie sau in context? 
mirare
mirări