Mărțăire la plural

Care e pluralul pentru mărțăire?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin mărțăire.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru martaire este mărțăiri

o mărțăire

două mărțăiri

Răspuns detaliat:
Nearticulat: mărțăire la plural este mărțăiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru mărțăirea este mărțăirile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul mărțăire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat mărțăire	nearticulat mărțăiri
articulat mărțăirea	articulat mărțăirile

Cazul dativ

Substantivul mărțăiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat mărțăiri	nearticulat mărțăiri
articulat mărțăirii	articulat mărțăirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	mărțăire	mărțăiri
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru mărțăire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Mărțăirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? mărțăirea.)
   Mărțăirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? mărțăirea.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o mărțăire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o mărțăire.)
   Ea/el este mărțăire. (Intrebare: Ce este el/ea? mărțăire.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, mărțăirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? mărțăirea.)

Funcții sintactice pentru mărțăiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat mărțăirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? mărțăirilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste mărțăirii mele! (Intrebare: Cui? mărțăirilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform mărțăirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform mărțăirilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza mărțăirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza mărțăirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

martalog mârtan mărțână mărțânioară mărțăruș martelaj martelare marțelină martensită

Alte expresii ale limbii române