Ispravă la plural

Care e pluralul pentru ispravă?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin ispravă.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru isprava este isprăvi

o ispravă

două isprăvi

Răspuns detaliat:
Nearticulat: ispravă la plural este isprăvi (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru isprava este isprăvile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul ispravă la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat ispravă	nearticulat isprăvi
articulat isprava	articulat isprăvile

Cazul dativ

Substantivul isprăvi la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat isprăvi	nearticulat isprăvi
articulat isprăvii	articulat isprăvilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	ispravă	isprăvi
terminaţie	avă	ăvi

Funcții sintactice pentru ispravă la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Isprava este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? isprava.)
   Isprava se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? isprava.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o ispravă frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o ispravă.)
   Ea/el este ispravă. (Intrebare: Ce este el/ea? ispravă.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, isprava, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? isprava.)

Funcții sintactice pentru isprăvi la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat isprăvilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? isprăvilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste isprăvii mele! (Intrebare: Cui? isprăvilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform isprăvilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform isprăvilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza isprăvilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza isprăvilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

isprăvanie isprăvenie isprăvire isprăvit isprăvitură ispravlenie ispravnic isprăvnicat isprăvniceasă

Vezi singularul sau pluralul cuvantului ispravă în expresie sau in context?

A face ispravă

De nicio sau nici de o ispravă

Fără nicio sau vreo ispravă

Alte expresii ale limbii române