Răspuns rapid: Pluralul pentru invoire este învoiri |
 |
o învoire |
două învoiri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: învoire la plural este învoiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru învoirea este învoirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul învoire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
învoire | nearticulat
învoiri |
articulat
învoirea | articulat
învoirile |
Cazul dativSubstantivul învoiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
învoiri | nearticulat
învoiri |
articulat
învoirii | articulat
învoirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
învoire |
învoiri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru învoire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
învoirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? învoirea.)
învoirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? învoirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o învoire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o învoire.)
Ea/el este învoire. (Intrebare: Ce este el/ea? învoire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, învoirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? învoirea.)
Funcții sintactice pentru învoiri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat învoirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? învoirilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste învoirii mele! (Intrebare: Cui? învoirilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform învoirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform învoirilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza învoirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza învoirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
învoitoare învoitor învolbare învolburare învoltare involuare involucel involucru involuție
|
|