Răspuns rapid:
Pluralul pentru invoinicire este învoiniciri |
   |
| o învoinicire |
| două învoiniciri
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: învoinicire la plural este învoiniciri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru învoinicirea este învoinicirile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul învoinicire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 învoinicire | nearticulat
 învoiniciri |
articulat
învoinicirea | articulat
învoinicirile |
Cazul dativSubstantivul învoiniciri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
învoiniciri | nearticulat
învoiniciri |
articulat
învoinicirii | articulat
învoinicirilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
învoinicire |
învoiniciri |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru învoinicire la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
învoinicirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? învoinicirea.)
învoinicirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? învoinicirea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o învoinicire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o învoinicire.)
Ea/el este învoinicire. (Intrebare: Ce este el/ea? învoinicire.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, învoinicirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? învoinicirea.)
Funcții sintactice pentru învoiniciri la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat învoinicirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? învoinicirilor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste învoinicirii mele! (Intrebare: Cui? învoinicirilor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform învoinicirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform învoinicirilor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza învoinicirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza învoinicirilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
învoințare învoioșare învoioșire învoire învoitoare învoitor învolbare învolburare învoltare
|
|
