Răspuns rapid:
Pluralul pentru inviosare este învioșări |
   |
| o învioșare |
| două învioșări
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: învioșare la plural este învioșări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru învioșarea este învioșările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul învioșare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 învioșare | nearticulat
 învioșări |
articulat
învioșarea | articulat
învioșările |
Cazul dativSubstantivul învioșări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
învioșări | nearticulat
învioșări |
articulat
învioșării | articulat
învioșărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
învioșare |
învioșări |
| terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru învioșare la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
învioșarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? învioșarea.)
învioșarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? învioșarea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o învioșare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o învioșare.)
Ea/el este învioșare. (Intrebare: Ce este el/ea? învioșare.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, învioșarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? învioșarea.)
Funcții sintactice pentru învioșări la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat învioșărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? învioșărilor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste învioșării mele! (Intrebare: Cui? învioșărilor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform învioșărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform învioșărilor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza învioșărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza învioșărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
învisterire invită învitare invitat invitată invitație invitațiune invitatoare invitator
|
|
