Răspuns rapid: Pluralul pentru interpelare este interpelări |
 |
o interpelare |
două interpelări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: interpelare la plural este interpelări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru interpelarea este interpelările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul interpelare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
interpelare | nearticulat
interpelări |
articulat
interpelarea | articulat
interpelările |
Cazul dativSubstantivul interpelări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
interpelări | nearticulat
interpelări |
articulat
interpelării | articulat
interpelărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
interpelare |
interpelări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru interpelare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Interpelarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? interpelarea.)
Interpelarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? interpelarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o interpelare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o interpelare.)
Ea/el este interpelare. (Intrebare: Ce este el/ea? interpelare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, interpelarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? interpelarea.)
Funcții sintactice pentru interpelări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat interpelărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? interpelărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste interpelării mele! (Intrebare: Cui? interpelărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform interpelărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform interpelărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza interpelărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza interpelărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
interpelație interpelațiune interpelatoare interpelator interpenetrare interpenetrație interpol interpolare interpolație
|
|