eSursa - Dictionar de sinonime



Interpelare la plural

Care e pluralul pentru interpelare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin interpelare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru interpelare este interpelări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o interpelare
două interpelări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: interpelare la plural este interpelări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru interpelarea este interpelările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul interpelare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon interpelare
nearticulat
single icon interpelări
articulat
single icon interpelarea
articulat
single icon interpelările

Cazul dativ

Substantivul interpelări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon interpelări
nearticulat
single icon interpelări
articulat
single icon interpelării
articulat
single icon interpelărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin interpelare interpelări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru interpelare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Interpelarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? interpelarea.)
   Interpelarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? interpelarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o interpelare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o interpelare.)
   Ea/el este interpelare. (Intrebare: Ce este el/ea? interpelare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, interpelarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? interpelarea.)


Funcții sintactice pentru interpelări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat interpelărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? interpelărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste interpelării mele! (Intrebare: Cui? interpelărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform interpelărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform interpelărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza interpelărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza interpelărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



interpelație interpelațiune interpelatoare interpelator interpenetrare interpenetrație interpol interpolare interpolație