Răspuns rapid:
Pluralul pentru instarire este înstăriri |
   |
| o înstărire |
| două înstăriri
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: înstărire la plural este înstăriri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru înstărirea este înstăririle (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul înstărire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 înstărire | nearticulat
 înstăriri |
articulat
înstărirea | articulat
înstăririle |
Cazul dativSubstantivul înstăriri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
înstăriri | nearticulat
înstăriri |
articulat
înstăririi | articulat
înstăririlor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
înstărire |
înstăriri |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru înstărire la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
înstărirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? înstărirea.)
înstărirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? înstărirea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o înstărire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o înstărire.)
Ea/el este înstărire. (Intrebare: Ce este el/ea? înstărire.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, înstărirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? înstărirea.)
Funcții sintactice pentru înstăriri la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat înstăririlor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? înstăririlor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste înstăririi mele! (Intrebare: Cui? înstăririlor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform înstăririlor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform înstăririlor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza înstăririlor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza înstăririlor.)
Vezi mai multe substantive la plural
instaurare instaurație instaurațiune instauratoare instaurator înstelare instigare instigație instigațiune
|
|
