Răspuns detaliat:
Nearticulat: îndoiciune la plural este — (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru îndoiciunea este — (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativ
Substantivul îndoiciune la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular
Plural
nearticulat îndoiciune
nearticulat —
articulat îndoiciunea
articulat —
Cazul dativ
Substantivul îndoiciuni la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular
Plural
nearticulat îndoiciuni
nearticulat —
articulat îndoiciunii
articulat —
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen
la singular
la plural
feminin
îndoiciune
—
terminaţie
înoiciune
&mash;
Funcții sintactice pentru îndoiciune la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? îndoiciunea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? îndoiciunea.) îndoiciunea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? îndoiciunea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o îndoiciune frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o îndoiciune.)
Ea/el este îndoiciune. (Intrebare: Ce este el/ea? îndoiciune.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, îndoiciunea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? îndoiciunea.)
Funcții sintactice pentru îndoiciuni la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat — (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? —.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste îndoiciunii mele! (Intrebare: Cui? —.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform — prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform —.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza — suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza —.)