Răspuns rapid: Pluralul pentru incunostintare este încunoștințări |
 |
o încunoștințare |
două încunoștințări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: încunoștințare la plural este încunoștințări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru încunoștințarea este încunoștințările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul încunoștințare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
încunoștințare | nearticulat
încunoștințări |
articulat
încunoștințarea | articulat
încunoștințările |
Cazul dativSubstantivul încunoștințări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
încunoștințări | nearticulat
încunoștințări |
articulat
încunoștințării | articulat
încunoștințărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
încunoștințare |
încunoștințări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru încunoștințare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
încunoștințarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? încunoștințarea.)
încunoștințarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? încunoștințarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o încunoștințare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o încunoștințare.)
Ea/el este încunoștințare. (Intrebare: Ce este el/ea? încunoștințare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, încunoștințarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? încunoștințarea.)
Funcții sintactice pentru încunoștințări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat încunoștințărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? încunoștințărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste încunoștințării mele! (Intrebare: Cui? încunoștințărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform încunoștințărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform încunoștințărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza încunoștințărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza încunoștințărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
încununare incurabilitate încurajare încurare încurătură incurbare încurcă-lume încurcală încurcare
|
|