Răspuns rapid: Pluralul pentru incumetare este încumetări |
 |
o încumetare |
două încumetări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: încumetare la plural este încumetări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru încumetarea este încumetările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul încumetare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
încumetare | nearticulat
încumetări |
articulat
încumetarea | articulat
încumetările |
Cazul dativSubstantivul încumetări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
încumetări | nearticulat
încumetări |
articulat
încumetării | articulat
încumetărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
încumetare |
încumetări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru încumetare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
încumetarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? încumetarea.)
încumetarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? încumetarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o încumetare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o încumetare.)
Ea/el este încumetare. (Intrebare: Ce este el/ea? încumetare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, încumetarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? încumetarea.)
Funcții sintactice pentru încumetări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat încumetărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? încumetărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste încumetării mele! (Intrebare: Cui? încumetărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform încumetărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform încumetărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza încumetărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza încumetărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
încumetere încumetrire incunabul încunjur încunjurare încunjurătură încunjurime încunoștințare încununare
|
|