Incriminație la plural

Care e pluralul pentru incriminație?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin incriminație.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru incriminatie este incriminații

o incriminație

două incriminații

Răspuns detaliat:
Nearticulat: incriminație la plural este incriminații (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru incriminația este incriminațiile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul incriminație la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat incriminație	nearticulat incriminații
articulat incriminația	articulat incriminațiile

Cazul dativ

Substantivul incriminații la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat incriminații	nearticulat incriminații
articulat incriminației	articulat incriminațiilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	incriminație	incriminații
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru incriminație la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Incriminația este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? incriminația.)
   Incriminația se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? incriminația.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o incriminație frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o incriminație.)
   Ea/el este incriminație. (Intrebare: Ce este el/ea? incriminație.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, incriminația, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? incriminația.)

Funcții sintactice pentru incriminații la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat incriminațiilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? incriminațiilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste incriminației mele! (Intrebare: Cui? incriminațiilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform incriminațiilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform incriminațiilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza incriminațiilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza incriminațiilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

incriminațiune încropire încrosnare încrucire încrucișare încrucișat încrucișătură încruntare încruntătură

Alte expresii ale limbii române