Răspuns detaliat:
Nearticulat: încrezământ la plural este — (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru încrezământul este — (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativ
Substantivul încrezământ la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular
Plural
nearticulat încrezământ
nearticulat —
articulat încrezământul
articulat —
Cazul dativ
Substantivul încrezământ la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular
Plural
nearticulat încrezământ
nearticulat —
articulat încrezământului
articulat —
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen
la singular
la plural
neutru
încrezământ
—
terminaţie
încrezământ
—
Funcții sintactice pentru încrezământ la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? încrezământul este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? încrezământul.) încrezământul se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? încrezământul.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este un încrezământ frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? un încrezământ.)
Ea/el este încrezământ. (Intrebare: Ce este el/ea? încrezământ.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, încrezământul, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? încrezământul.)
Funcții sintactice pentru încrezământ la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat — (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? —.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste încrezământului meu! (Intrebare: Cui? —.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform — prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform —.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza — suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza —.)