Răspuns rapid: Pluralul pentru imputare este împutări |
 |
o împutare |
două împutări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: împutare la plural este împutări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru împutarea este împutările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul împutare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
împutare | nearticulat
împutări |
articulat
împutarea | articulat
împutările |
Cazul dativSubstantivul împutări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
împutări | nearticulat
împutări |
articulat
împutării | articulat
împutărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
împutare |
împutări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru împutare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
împutarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? împutarea.)
împutarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? împutarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o împutare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o împutare.)
Ea/el este împutare. (Intrebare: Ce este el/ea? împutare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, împutarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? împutarea.)
Funcții sintactice pentru împutări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat împutărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? împutărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste împutării mele! (Intrebare: Cui? împutărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform împutărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform împutărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza împutărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza împutărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
imputație imputațiune împuterire împuternicire împuternicit împuternicită împuțiciune împuținare împuțire
|
|