Răspuns rapid: Pluralul pentru dumirire este dumiriri
o dumirire
două dumiriri
Răspuns detaliat:
Nearticulat: dumirire la plural este dumiriri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru dumirirea este dumiririle (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativ
Substantivul dumirire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular
Plural
nearticulat dumirire
nearticulat dumiriri
articulat dumirirea
articulat dumiririle
Cazul dativ
Substantivul dumiriri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular
Plural
nearticulat dumiriri
nearticulat dumiriri
articulat dumiririi
articulat dumiririlor
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen
la singular
la plural
feminin
dumirire
dumiriri
terminaţie
e
i
Funcții sintactice pentru dumirire la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? Dumirirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? dumirirea.) Dumirirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? dumirirea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o dumirire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o dumirire.)
Ea/el este dumirire. (Intrebare: Ce este el/ea? dumirire.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, dumirirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? dumirirea.)
Funcții sintactice pentru dumiriri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat dumiririlor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? dumiririlor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste dumiririi mele! (Intrebare: Cui? dumiririlor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform dumiririlor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform dumiririlor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza dumiririlor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza dumiririlor.)
dumirire
dumiriri