Răspuns rapid:
Pluralul pentru dizgratie este dizgrații |
   |
| o dizgrație |
| două dizgrații
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: dizgrație la plural este dizgrații (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru dizgrația este dizgrațiile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul dizgrație la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 dizgrație | nearticulat
 dizgrații |
articulat
dizgrația | articulat
dizgrațiile |
Cazul dativSubstantivul dizgrații la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
dizgrații | nearticulat
dizgrații |
articulat
dizgrației | articulat
dizgrațiilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
dizgrație |
dizgrații |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru dizgrație la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
Dizgrația este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? dizgrația.)
Dizgrația se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? dizgrația.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o dizgrație frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o dizgrație.)
Ea/el este dizgrație. (Intrebare: Ce este el/ea? dizgrație.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, dizgrația, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? dizgrația.)
Funcții sintactice pentru dizgrații la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat dizgrațiilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? dizgrațiilor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste dizgrației mele! (Intrebare: Cui? dizgrațiilor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform dizgrațiilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform dizgrațiilor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza dizgrațiilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza dizgrațiilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
dizgrațiere dizident dizidență dizinvoltură dizjuncțiune dizmierdare dizoluție dizolvant dizolvantă
|
|
