Răspuns rapid:
Pluralul pentru dispunere este dispuneri |
   |
| o dispunere |
| două dispuneri
|
Răspuns detaliat:
Nearticulat: dispunere la plural este dispuneri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru dispunerea este dispunerile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul dispunere la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
| Singular | Plural |
nearticulat
 dispunere | nearticulat
 dispuneri |
articulat
dispunerea | articulat
dispunerile |
Cazul dativSubstantivul dispuneri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
| Singular | Plural |
nearticulat
dispuneri | nearticulat
dispuneri |
articulat
dispunerii | articulat
dispunerilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
| Gen |
la singular |
la plural |
| feminin |
dispunere |
dispuneri |
| terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru dispunere la cazul nominativ:
Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
Dispunerea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? dispunerea.)
Dispunerea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? dispunerea.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o dispunere frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o dispunere.)
Ea/el este dispunere. (Intrebare: Ce este el/ea? dispunere.)
Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, dispunerea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? dispunerea.)
Funcții sintactice pentru dispuneri la cazul dativ:
Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat dispunerilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? dispunerilor.)
Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste dispunerii mele! (Intrebare: Cui? dispunerilor.)
Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform dispunerilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform dispunerilor.)
Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza dispunerilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza dispunerilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
dispută disputare disputațiune disrafie disritmicitate disritmie disrupție disruptor distanasie
|
|
