Disgrație la plural

Care e pluralul pentru disgrație?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin disgrație.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru disgratie este disgrații

o disgrație

două disgrații

Răspuns detaliat:
Nearticulat: disgrație la plural este disgrații (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru disgrația este disgrațiile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul disgrație la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat disgrație	nearticulat disgrații
articulat disgrația	articulat disgrațiile

Cazul dativ

Substantivul disgrații la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat disgrații	nearticulat disgrații
articulat disgrației	articulat disgrațiilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	disgrație	disgrații
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru disgrație la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Disgrația este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? disgrația.)
   Disgrația se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? disgrația.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o disgrație frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o disgrație.)
   Ea/el este disgrație. (Intrebare: Ce este el/ea? disgrație.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, disgrația, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? disgrația.)

Funcții sintactice pentru disgrații la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat disgrațiilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? disgrațiilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste disgrației mele! (Intrebare: Cui? disgrațiilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform disgrațiilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform disgrațiilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza disgrațiilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza disgrațiilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

disgravidie dishematoză dishepatie dishernie dishidroză disident disidență disilab disimetrie

Alte expresii ale limbii române