eSursa - Dictionar de sinonime



Discuire la plural

Care e pluralul pentru discuire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin discuire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru discuire este discuiri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o discuire
două discuiri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: discuire la plural este discuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru discuirea este discuirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul discuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon discuire
nearticulat
single icon discuiri
articulat
single icon discuirea
articulat
single icon discuirile

Cazul dativ

Substantivul discuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon discuiri
nearticulat
single icon discuiri
articulat
single icon discuirii
articulat
single icon discuirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin discuire discuiri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru discuire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Discuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? discuirea.)
   Discuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? discuirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o discuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o discuire.)
   Ea/el este discuire. (Intrebare: Ce este el/ea? discuire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, discuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? discuirea.)


Funcții sintactice pentru discuiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat discuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? discuirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste discuirii mele! (Intrebare: Cui? discuirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform discuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform discuirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza discuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza discuirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



discuitor disculeț disculpă disculpare disculpație discurs discursare discursivitate discusiune