Disconsiderațiune la plural

Care e pluralul pentru disconsiderațiune?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin disconsiderațiune.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru disconsideratiune este disconsiderațiuni

o disconsiderațiune

două disconsiderațiuni

Răspuns detaliat:
Nearticulat: disconsiderațiune la plural este disconsiderațiuni (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru disconsiderațiunea este disconsiderațiunile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul disconsiderațiune la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat disconsiderațiune	nearticulat disconsiderațiuni
articulat disconsiderațiunea	articulat disconsiderațiunile

Cazul dativ

Substantivul disconsiderațiuni la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat disconsiderațiuni	nearticulat disconsiderațiuni
articulat disconsiderațiunii	articulat disconsiderațiunilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	disconsiderațiune	disconsiderațiuni
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru disconsiderațiune la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Disconsiderațiunea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? disconsiderațiunea.)
   Disconsiderațiunea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? disconsiderațiunea.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o disconsiderațiune frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o disconsiderațiune.)
   Ea/el este disconsiderațiune. (Intrebare: Ce este el/ea? disconsiderațiune.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, disconsiderațiunea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? disconsiderațiunea.)

Funcții sintactice pentru disconsiderațiuni la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat disconsiderațiunilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? disconsiderațiunilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste disconsiderațiunii mele! (Intrebare: Cui? disconsiderațiunilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform disconsiderațiunilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform disconsiderațiunilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza disconsiderațiunilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza disconsiderațiunilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

discont discontare disconter discontinuitate discopatie discopodiu discoradiculografie discorama discordanță

Alte expresii ale limbii române