Dezvârtire la plural

Care e pluralul pentru dezvârtire?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin dezvârtire.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru dezvartire este dezvârtiri

o dezvârtire

două dezvârtiri

Răspuns detaliat:
Nearticulat: dezvârtire la plural este dezvârtiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru dezvârtirea este dezvârtirile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul dezvârtire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat dezvârtire	nearticulat dezvârtiri
articulat dezvârtirea	articulat dezvârtirile

Cazul dativ

Substantivul dezvârtiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat dezvârtiri	nearticulat dezvârtiri
articulat dezvârtirii	articulat dezvârtirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	dezvârtire	dezvârtiri
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru dezvârtire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Dezvârtirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? dezvârtirea.)
   Dezvârtirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? dezvârtirea.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o dezvârtire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o dezvârtire.)
   Ea/el este dezvârtire. (Intrebare: Ce este el/ea? dezvârtire.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, dezvârtirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? dezvârtirea.)

Funcții sintactice pentru dezvârtiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat dezvârtirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? dezvârtirilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste dezvârtirii mele! (Intrebare: Cui? dezvârtirilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform dezvârtirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform dezvârtirilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza dezvârtirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza dezvârtirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

dezvăț dezvățare dezvelire dezvergare dezveștire dezvinovățire dezvinuire dezvirginare dezvirginată

Alte expresii ale limbii române