Răspuns rapid: Pluralul pentru cuvantare este cuvântări |
 |
o cuvântare |
două cuvântări
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: cuvântare la plural este cuvântări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru cuvântarea este cuvântările (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul cuvântare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
cuvântare | nearticulat
cuvântări |
articulat
cuvântarea | articulat
cuvântările |
Cazul dativSubstantivul cuvântări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
cuvântări | nearticulat
cuvântări |
articulat
cuvântării | articulat
cuvântărilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
cuvântare |
cuvântări |
terminaţie |
are |
ări |
Funcții sintactice pentru cuvântare la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Cuvântarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? cuvântarea.)
Cuvântarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? cuvântarea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o cuvântare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o cuvântare.)
Ea/el este cuvântare. (Intrebare: Ce este el/ea? cuvântare.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, cuvântarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? cuvântarea.)
Funcții sintactice pentru cuvântări la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat cuvântărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? cuvântărilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste cuvântării mele! (Intrebare: Cui? cuvântărilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform cuvântărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform cuvântărilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza cuvântărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza cuvântărilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
cuvântătoare cuvântător cuvelaj cuvenire cuvertă cuvertură cuvetă cuviință cuvințel
|
|