eSursa - Dictionar de sinonime



Cuvântare la plural

Care e pluralul pentru cuvântare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin cuvântare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru cuvantare este cuvântări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o cuvântare
două cuvântări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: cuvântare la plural este cuvântări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru cuvântarea este cuvântările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul cuvântare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon cuvântare
nearticulat
single icon cuvântări
articulat
single icon cuvântarea
articulat
single icon cuvântările

Cazul dativ

Substantivul cuvântări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon cuvântări
nearticulat
single icon cuvântări
articulat
single icon cuvântării
articulat
single icon cuvântărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin cuvântare cuvântări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru cuvântare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Cuvântarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? cuvântarea.)
   Cuvântarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? cuvântarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o cuvântare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o cuvântare.)
   Ea/el este cuvântare. (Intrebare: Ce este el/ea? cuvântare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, cuvântarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? cuvântarea.)


Funcții sintactice pentru cuvântări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat cuvântărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? cuvântărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste cuvântării mele! (Intrebare: Cui? cuvântărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform cuvântărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform cuvântărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza cuvântărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza cuvântărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



cuvântătoare cuvântător cuvelaj cuvenire cuvertă cuvertură cuvetă cuviință cuvințel