Apolitețe la plural

Care e pluralul pentru apolitețe?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin apolitețe.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru apolitete este apolitețuri

o apolitețe

două apolitețuri

Răspuns detaliat:
Nearticulat: apolitețe la plural este apolitețuri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru apolitețea este apolitețurile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul apolitețe la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat apolitețe	nearticulat apolitețuri
articulat apolitețea	articulat apolitețurile

Cazul dativ

Substantivul apoliteți la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat apoliteți	nearticulat apolitețuri
articulat apoliteții	articulat apolitețurilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	apolitețe	apolitețuri
terminaţie	e	uri

Funcții sintactice pentru apolitețe la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Apolitețea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? apolitețea.)
   Apolitețea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? apolitețea.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o apolitețe frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o apolitețe.)
   Ea/el este apolitețe. (Intrebare: Ce este el/ea? apolitețe.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, apolitețea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? apolitețea.)

Funcții sintactice pentru apoliteți la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat apolitețurilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? apolitețurilor.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste apoliteții mele! (Intrebare: Cui? apolitețurilor.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform apolitețurilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform apolitețurilor.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza apolitețurilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza apolitețurilor.)

Vezi mai multe substantive la plural

apolitic apolitică apolitism apolo apolog apologet apologetică apologetism apologie

Alte expresii ale limbii române