Răspuns rapid: Pluralul pentru amarare este amărâri |
 |
o amărâre |
două amărâri
|

Răspuns detaliat:
Nearticulat: amărâre la plural este amărâri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru amărârea este amărârile (forma la plural articulată)
Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
Cazul nominativSubstantivul amărâre la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
Singular | Plural |
nearticulat
amărâre | nearticulat
amărâri |
articulat
amărârea | articulat
amărârile |
Cazul dativSubstantivul amărâri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
Singular | Plural |
nearticulat
amărâri | nearticulat
amărâri |
articulat
amărârii | articulat
amărârilor |
Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
Gen |
la singular |
la plural |
feminin |
amărâre |
amărâri |
terminaţie |
e |
i |
Funcții sintactice pentru amărâre la cazul nominativ:
Subiect Răspunde la întrebările cine? ce?
Amărârea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? amărârea.)
Amărârea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? amărârea.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este?
Aceasta este o amărâre frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o amărâre.)
Ea/el este amărâre. (Intrebare: Ce este el/ea? amărâre.)
Articol propozitional Răspunde la întrebarea care?
Pasiunea mea, amărârea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? amărârea.)
Funcții sintactice pentru amărâri la cazul dativ:
Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui?
Le-am dat amărârilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? amărârilor.)
Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
Cinste amărârii mele! (Intrebare: Cui? amărârilor.)
Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
Modelul este conform amărârilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform amărârilor.)
Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
Din cauza amărârilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza amărârilor.)
Vezi mai multe substantive la plural
amărăștean amărășteană amărășteancă amărât amărâtă amărătăciune amărâtură amărea amăreală
|
|