CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Diminutive pentru străin
In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume. Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe (– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară) Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea. | |
Definiție din
STRĂÍN2, -Ă, străini, -e, substantiv masculin și formeDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Persoană care aparține (ca origine, ca cetățenie) altei țări decît aceea în care se află; persoană care este din alt loc decît acela în care se află sau în care trăiește și care este necunoscută celor dimprejur. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. SADOVEANU, O. VII 324. Străinii de toate semințiile veneau de obicei aci călăuziți de agenții birourilor maritime. BART, E. 361. Ce spui tu, străine? Ștefan e departe, Brațul său prin taberi mii de morți împarte. BOLINTINEANU, O. 34. Drumurile de fier au să îmbogățească pe străinii care le-or face, iar nu pe noi. ALECSANDRI, T. I 361. ♦ Persoană aparținînd unei naționalități care formează, în cadrul unui stat burghez, o minoritate națională. 2. Persoană care nu se află în relații apropiate, de rudenie sau de prietenie (cu cineva). A vorbit cu voce albă, m-a privit cu ostilitate, ca pe un străin, și străin am rămas. CAMIL PETRESCU, U. N. 417. Dragostea ce-i arătau toți ai casei făcu pe Radu să nu se mai simtă între străini. VLAHUȚĂ, O. A. 111. Cum n-oi plînge, dacă de trii ani de zile mă găsesc printre străini. ALECSANDRI, T. I 188. • Locuţiune adverbiala Prin (sau în) străini = departe de casă, între oameni necunoscuți, neprietenoși. Mămucă, nu verb reflexiv:eau să mă duc în străini... nu verb reflexiv:eau să plec de lîngă tine. VLAHUȚĂ, O. A. II 47. Flăcăul aceala, din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă, și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. CREANGĂ, P. 139. Că te-am iubit atîta, putea-vei tu să ierți? Cu fața spre părete mă lasă prin străini, Să-nghețe sub pleoape a ochilor lumini. EMINESCU, O. I 127. 3. Persoană care nu face parte dintr-o instituție sau dintr-o întreprindere, considerată în raport cu acestea. Accesul străinilor este interzis. – Variantă: streín, -ă (CREANGĂ, A. 24) substantiv masculin și forme |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: vâsc-de-stejar?Apasă click pe răspunsul corect.
VEZI RĂSPUNSUL CORECT Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|