 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Diminutive pentru minune (3)
In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume. Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe (– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară) Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea. | |
| Definiție din
MINÚNE, minuni, substantiv femininDicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a 1. Fenomen ieșit din comun, surprinzător, atribuit forței divine sau altor forțe supranaturale. • Locuţiune adverbiala Ca prin minune = dintr-o dată, pe neașteptate. 2. prin generalizare Lucru, fapt, fenomen uimitor, neobișnuit, extraordinar; minunăție. • Cele șapte minuni ale lumii = nume sub care sunt cunoscute șapte monumente din antichitate, impresionante prin dimensiuni și realizare tehnică. • Expresia: Mare minune sau minune mare, exclamație care exprimă uimire, admirație, neîncredere etc. față de cele văzute sau auzite. Mare minune să... = m-aș mira să... Minunea minunilor, formulă care exprimă o apreciere superlativă. (familial) A se face de minune = a se face de râs; a produce uimire. 3. Lucru cu însușiri excepțional de frumoase, care uimește, produce admirație; minunăție. • locuțiune adjectiv și adverb De minune = admirabil, minunat, extraordinar. ♦ Persoană cu calități (fizice sau morale) excepționale. – latina *mirio, -onis. |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea ureche muzicală?Apasă click pe răspunsul corect.
VEZI RĂSPUNSUL CORECT Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|
