CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Diminutive pentru mînă
In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume. Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe (– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară) Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea. | |
Definiție din
mînă (mîini), substantiv feminin –Dicționarul etimologic român 1. Parte anterioară a brațului. – 2. Braț, membru superior al omului. – 3. Latură, parte. – 4. Pumn (conținutul). – 5. Strat, înveliș. – 6. (În jocurile de cărți) Persoană căreia-i vine rîndul să joace sau să dea cărțile. – 7. Categorie, rang, clasă. – 8. Dibăcie, abilitate. – Mr. mînă, mănă, megl. mǫnă, istr. măr(ę). latina mănus (Pușcariu 1079; Candrea-Dens., 1120; REW 5339), conform italiana , spaniolă mano, limba franceza main, cat. ma, portugheză mão. După plural mîni s-a format un sing. analogic, mînă, conform plural învechit mînule (ipoteza unui latina *mana, conform Pușcariu 1079, nu pare necesară). Este cuvînt de circulație generală, numai în Crișana a fost înlocuit cu brîncă (ALR, I, 49). conform mîner, mînecă, mănușe, mănuchi. derivat mînuță, substantiv feminin (mînă mică), conform italiana manuccia; mînui, verb (a mania, a conduce), format după limba franceza manier; mînuitor, adjectiv (care mînuiește); înmîna, verb (a remite, a pune în mînă), formație literară din secolul XIX; îndemînă, adverb (la mînă, ușor; adjectiv, ușor, accesibil, favorabil); îndemînatic, adjectiv (abil, înzestrat); neîndemînatic, adjectiv (stîngaci, greoi); îndemănos, adjectiv (accesibil, ușor, comod); îndemîna, verb (a facilita, a pune la dispoziție; a ajuta, a înlesni; reflexiv, a fi oportun; reflexiv, a da încredere); amînă, adverb (învechit, în apropiere); sumînă, substantiv feminin (subsuoară), cu prefix sub-; mînătură, substantiv feminin (verb reflexiv:ajă, farmec); mînăștergură, substantiv feminin (Transilvania, Bucovina, prosop), format artificial din mînă și șterge. derivat neol. mania, verb (a manipula), din limba franceza manier; manej, substantiv neutru, din limba franceza manège; remania, verb (a recompune; a reconstitui un guvern), din limba franceza remanier; manipula, verb, din limba franceza manipuler; manipulator, substantiv masculin, din limba franceza manipulateur; conform manevră, manivelă. |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele bandă etalon?Apasă click pe răspunsul corect.
VEZI RĂSPUNSUL CORECT Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|