 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Diminutive pentru apă
In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume. Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe (– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară) Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea. | |
| Definiție din
apă substantiv feminin [Atestat: (a. 1591) ap. GCR I, 38/28 / S: appă / Plural: ape, (rar) apuri / Etimologie: moștenit din latinescul aquo] 1 Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului. 2 (îe) A cere pământ și A cere supunere deplină din partea dușmanului (la vechii perși). 3 (îe) A bate apa în piuă A spune mereu aceleași lucruri. 4 (îae) A vorbi mult și fără rost. 5 (îe) Sângele nu se face Sentimentul înrudirii de sânge nu slăbește sau nu se pierde niciodată. 6 (îe) A nu avea (nici) după ce bea A fi extrem de sărac. 7 (îe) A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de A plăcea pe cineva foarte mult. 8 (îe) A îmbăta pe cineva cu rece A ameți pe cineva cu vorba. 9 (îe) A fierbe pe cineva fără A chinui pe cineva fără milă. 10 (îe) A spăla (sau a da) (ceva) în mai multe ape A spăla în mai multe rânduri de apă. 11 (îe) A face un lucru A face un lucru să dispară. 12 (îae) A fura un lucru. 13 (îe) A fi (toți) o A fi (toți) la fel. 14 (îe) A face o (din toate) A șterge toate deosebirile. 15 (îe) A scoate din piatră (seacă) A realiza un lucru imposibil. 16 (îae) A fi foarte ingenios. 17 (îe) A scrie pe A da uitării. 18 (îae) A nu ține cont (de ceva). 19 (îe) A duce cu ciurul A face încercări zadarnice. 20 (îe) A căra la puț A face încercări zadarnice. 21 (îe) A face cuiva A omorî pe cineva. 22 (îe) A face unei lăuze A duce o lăuză la preot ca să o sfințească. 23 (îe) A da la șoareci A plânge. 24 (Îs) dulce (în opoziție cu apa sărată a mărilor) Apă de băut cu conținut scăzut de sare (din râuri sau lacuri). 25 (îas) Apă potabilă. 26 (Mar;[1] Trs; îs) poleită Apă care conține aur. 27 (Îs) aspră (sau dură) Apă calcaroasă, care nu e bună de spălat (rufe). 28 (Îs) moale (în opoziție cu aspră) Apă de ploaie, bună de spălat. 29 (Îs) goală (sau chioară) Apă curată, neamestecată cu vin. 30 (Fig; îas) Ciorbă subțire, fără zarzavat sau came. 31 (Fig; îas) Lucru fără valoare. 32 (Îs) minerală Apă care conține în soluție săruri, gaze sau substanțe radioactive, având proprietăți terapeutice. 33 (Îs) ne(î)ncepută (pentru descântece) Apă proaspătă din care încă nu a băut nimeni. 34 (Îs) vie Apă despre care se spune în basmele populare că învie morții. 35 (Îs) moartă Apă care poate omorî pe cineva. 36 (Îs) Apa morților Fata morgana vezi morgana. 37 (Îs) mare (sau sfințită) Agheasmă. 38 (îc) -botează Bobotează. 39 (Îs) molinzată Apă sfințită. 40 Masă de apă (1) formând un râu, un lac, o mare etc. 41 (Complinit prin râu, izvor, mare etc.) întreaga masă de apă (1) a râului, a izvorului, a mării etc. 42 (Lpl) Valuri unde. 43 (Îs) curgătoare Apă (40) care curge (râu, izvor, fluviu etc.). 44 (Îs) stătătoare Apă (40) care nu curge (baltă, lac, mare etc.). 45 (Îs) lină Apă (40) care curge încet, fără valuri. 46 (Îs) repede Apă (40) (de munte) care curge repede. 47 (Îs) adâncă Om potolit în aparență, dar cu o fire ascunsă. 48 (despre o apă curgătoare; îe) în susul apei în partea superioară a cursului apei. 49 (despre o apă curgătoare; îe) în josul apei în partea dinspre vărsare a cursului apei. 50 (îe) A ști (sau a vede) în ce (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva A cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. 51 (îe) A lăsa pe cineva (să se scalde) în apele sale A lăsa pe cineva în voia lui. 52 (îe) Toți se scaldă într-o Toți sunt deopotrivă. 53 (îe) A pluti în apele cuiva A fi de aceeași părere cu cineva. 54 (îe) A nu fi (sau a nu călători) în apele sale A nu se simți bine. 55 (îae) A fi abătut. 56 (îae) A fi prost dispus. 57 (îe) A nu fi cu toată apa sau în toate apele sale A nu fi în toate mințile. 58 (îe) A-i veni cuiva la moară A se schimba împrejurările în favoarea cuiva. 59 (îe) A-i lua (sau a-i tăia) cuiva apa (de la moară) A schimba împrejurările în defavoarea cuiva. 60 (îae) A pune pe cineva în imposibilitatea de a face ceva. 61 (îe) A scăpa căciula pe A pierde ocazia. 62 (îlav) Ca pe (sau ca apa) în mod curgător, fluent. 63 (îal) Pe de rost. 64 (îe) A pescui în tulbure A profita în urma unei situații confuze. 65 (îsp; îs) Apa sâmbetei Râu care curge pe o câmpie stearpă aflată în jurul iadului și care se revarsă în iad. 66 (Îs) Apa duminicii Râu mare și limpede care curge pe câmpiile din jurul raiului și care se revarsă în rai. 67 (îe) A se duce pe apa sâmbetei A se distruge. 68 (îae) A se pierde. 69 (îe) Duce-te-ai pe (sau cu) apa sâmbetei Lua-te-ar dracul. 70 (îe) A închega apele A face să înghețe apele sau să stea pe locuțiune 71 (îe) Minte de încheagă (sau îngheață) apele Spune minciuni mari. 72 Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. 73 (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. 74 (Îs) de sodă Sifon. 75 (Îs) gazoasă Sifon. 76 (Îs) oxigenată Lichid cuprinzând o cantitate de oxigen dublă decât apa (1) obișnuită și care are proprietăți dezinfectante și decolorante. 77 (Îs) de clor Soluție slabă de clor cu apă (1) folosită ca dezinfectant și decolorant. 78 (Îs) de brom Soluție de brom în apă (3,5%) folosită ca decolorant și (rar) dezinfectant. 79 (despre produse industriale, farmaceutice etc.) Indică starea lichidă a preparatului. 80 (Îs) acră Apă minerală. 81 (Chm; îs) regală Amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă aurul și platina. 82 (Chm; îs) tare Acid azotic diluat cu apă (1) folosit în tinichigerie pentru lipit. 83 (Îs) Apa crăiesei Alcoolat de rozmarin. 84 (Mol; îc) -de-nimic Preparat pentru tuse. 85 (îc) -de-oase Iodură de potasiu. 86-88 (Fig) Denumire a unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). 89 (Pfm; îe) A-i lăsa (cuiva) gura (după ceva) A avea poftă de ceva. 90 (îae; fig) A dori ceva foarte mult. 91 (Reg; îe) Te-a trecut sub limbă sau îți îngheață apa sub limbă E ger mare. 92-94 (Pop; îe) A lăsa (unui animal) A sparge (sau a înțepa) o bubă, o umflătură ca să se scurgă lichidul din ea. 95 (Fig; îe) A lăsa cuiva A scoate cuiva o idee greșită din cap. 96 (Pfm; îe) A fi (numai) (o) A fi foarte transpirat. 97 (Pat; pop) Dropică. 98 (Pop; îe) A avea la cap A fi hidrocefal. 99 (Fig; îae) A fi prost. 100 (Pop; la vite și cai) Umflătură plină cu lichid a picioarelor de la genunchi în jos. 101 (Pop; îe) Are la picioare Se spune despre cineva care alunecă și cade mereu. 102 (înv; îc) Apa trândului Dizenterie. 103 (Pop; îc) albă Cataractă. 104 (Pop; îc) neagră Glaucom. 105 Dans popular românesc la nunțile țărănești Si: găleata. 106 Melodia după care se execută acest dans. 107 (Reg) Rană. corectată Micul dicționar academic, ediția a II-a |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Treaptă geotermică?Apasă click pe răspunsul corect.
VEZI RĂSPUNSUL CORECT Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|
