 | as |
|
| Zimţ [ zimţ ] VEZI SINONIME PENTRU zimţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zimt în mai multe dicționareDefinițiile pentru zimt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ, zimți, substantiv masculin 1. (Mai ales la plural ) Fiecare din crestăturile de pe muchia unor monede. Avem la chimir galbeni cu zimți cu care putem plăti vin cît de bun. SADOVEANU, O. VIII 257. Cîte 1500 galbeni de fată; bani... împărătești și cu zimți. ALECSANDRI, T. 433. Și el, măre, că-și făcea Nouă mori pe sub pămînt... cu piscoaie de argint Să vie tot bani cu zimți. TEODORESCU, P. P. 670. ♦ (Familiar, la plural ) Bani monede. Îl poftii ca deocamdată să-mi caute, și fără zăbavă, ceva zimți; era în ajunul zilei mele de naștere și țineam, într-un anume scop, s-o prăznuiesc în lege. M. I. CARAGIALE, C. 88. Ne-am calicit cu desăvirșire: zimți, ba oițe, ba stupi, ba cai și boi s-au dus ca pe gura lupului! CREANGĂ, A. 114. ♦ Dinții anumitor rotițe, ai pînzei de ferăstrău, ai secerii etc.; prin extensie obiect care are astfel de dinți. Războinicii beiului Cantemir puseră zimții în coastele cailor și ieșiră cu ropot greu în cîmpie. SADOVEANU, VII 12. Mai demult se foloseau numai secerile făcute de fierarii satelor; acestea aveau limba lată și zimții mari. PAMFILE, A. R. 116. • figurat Făcură nouă secerețele Cu mănunchi de floricele, Cu zimții de viorele. PĂSCULESCU, P. 20. (Într-o imagine poetică) Clopotnița trosnește, în stîlpi izbește toaca Și străveziul demon, prin aer cînd să treacă, Atinge-ncet arama cu zimții-aripei sale, De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale. EMINESCU, O. I 69. ♦ (Învechit) Crestături în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. (figurat) Vîrfuri multe [de munți]... se nalță în limpezișul zărilor, ca și cum ar da să spargă cu zimții lor bolta albastră a cerului. VLAHUȚĂ, R. P. 170. 2. (Regional, numai la plural ) Tindeche. (Cu pronunțare regională) Tindechea, numită încă și zimți. este de mai multe feluri. PAMFILE, I. C. 278. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ, zimți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre crestăturile de pe muchia unor monede. ♦ (învechit și fam.; la plural ) Bani, monede; galbeni. ♦ Fiecare dintre dinții unei rotițe (dintr-un mecanism) sau ai secerii, ai pânzei de fierăstrău etc. 2. (învechit) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. – conform limba bulgară zăbec, limba sârbă zubac. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ, zimți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre crestăturile de pe muchia unor monede. ♦ (familial, învechit, la plural ) Bani, monede; galbeni. ♦ Fiecare dintre dinții unei rotițe (dintr-un mecanism) sau ai secerii, ai pânzei de ferăstrău etc. 2. (învechit) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. – conform limba bulgară zăbec, sârbo-croată zubac. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ, zimți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre crestăturile de pe muchia monedelor. ♦ Monedă de aur; galben. ♦ Fiecare dintre dinții unei rotițe (de ceasornic, de pinten etc.) sau ai unei pânze de ferăstrău, de seceră etc. 2. (învechit) Crestătură în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. 3. (regional, la plural ) Tindeche. – Comp. limba bulgară zăbec, limba sârbă zubac. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ, zimți, substantiv masculin 1. (Mai ales la plural ) zimt; prin extensie obiect care are astfel de zimți. • (figurat) Făcură nouă secrețele Cu mănunchi de floricele, Cu zimții de viorele. 2. (învechit) zimt; (figurat) zimții munților. [și DLRLC] Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ zimti m. 1) Crestătură (ascuțită) făcută pe muchia unei monede, a unui instrument sau a unei piese. 2) la plural învechit fam. Bani de metal; monede. /cf. bulg. zăbec, limba sârbă zubac Forme diferite ale cuvantului zimt: zimti Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru zimț: zímț, zimți, substantiv masculin – Motiv decorativ în forma unor triunghiuri repetate, utilizat de meșterii olari din Maramureș. – conform limba sârbă zubac, limba bulgară zăbec (DLRM, DEX). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ s. 1. crestătură, dinte. (zimt pe muchia unei monede.) 2. colț, dinte. (zimt al ferăstrăului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ2, zimți, substantiv masculin (regional, numai la plural ) Tindeche. [și DLRLC] Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ZIMȚ: ZIMȚ substantiv verbal cheotoare, crenel, galben. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zimț: zimț substantiv verbal CHEOTOARE. CRENEL. GALBEN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zimț: zimț substantiv masculin, plural zimți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zimț: zimț substantiv masculin, plural zímți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZIMT' ZIMOTEHNÍEZIMOTERAPÍEZIMÓTICZIMPIRÍGZIMȚZIMȚÁZIMȚÁRZIMȚÁREZIMȚÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL zimț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zimț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mai ales la plural zimț; prin extensie obiect care are astfel de zimți. învechit zimț; figurat zimții munților. ZIMȚ zimți m. Zimț pe muchia unei monede. Zimț al ferăstrăului. Zimț pe muchia unei monede. Zimț al ferăstrăului. |
GRAMATICA cuvântului zimț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zimț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zimț poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zimţ? Vezi cuvântul zimţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zimţ?[ zimţ ] Se pare că cuvântul zimţ are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL zimț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de dracu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul zimț are forma: zimți
