|
Zid [ zid ] VEZI SINONIME PENTRU zid PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zid în mai multe dicționareDefinițiile pentru zid din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZID: ZID, ziduri, substantiv neutru Element de construcție vertical sau puțin înclinat, alcătuind un perete, o îngrădire, o fortificație etc. executat din cărămizi, din blocuri de piatră așezate ordonat unele peste altele (și legate printr-un liant) sau din beton și destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spațiu ori să susțină alte elemente de construcție. Din conac nu mai erau în picioare decît zidurile înnegrite de fum. CAMIL PETRESCU, O. I 64. Părea acum o cetate de piatră încununată cu turnuri scurte și întărită într-o parte cu un zid puternic. GALACTION, O. I 346. Se duse binișor, se strecură pe lîngă zid. ISPIRESCU, L. 30. Pe-a degetelor vîrfuri, în ietacul tăinuit Intră-unde zidul negru într-un arc a-ncremenit. EMINESCU, O. I 76. • Zid chinezesc vezi chinezesc. • Locuţiune adverbiala Între ziduri = în interiorul, în incinta unei clădiri sau (învechit) a unei cetăți. Să ne gîndim că nu ne bucurăm numai noi aici și că între toate zidurile de fabrici din țară e aceeași bucurie. DEMETRIUS, C. 70. • Expresia: (Despre o mulțime) A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; figurat a se solidariza cu cineva, a se grupa, a se uni în jurul cuiva. A pune pe cineva la zid vezi pune (2). (Moldova) A trăi cît zidul Goliei = a trăi mult. Am să te las să trăiești cît zidul Goliei și cetatea Neamțului. CREANGĂ, P. 324. • figurat (Sugerînd ideea de barieră, obstacol, fortificație) N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid! EMINESCU, O. I 147. Neculcea ușa proptea, Zid cu spatele făcea, Pe toți turcii-i închidea. TEODORESCU, P. P. 548. Din Suceava cînd el sare, Pune pieptul la hotare Ca un zid de apărare. ALECSANDRI, P. P. 173. (Sugerînd ideea de desime, de coeziune a elementelor constitutive) Zidul de țărani îl privi în tăcere. Apoi crescu in ei un mormăit de nemulțumire. DUMITRIU, N. 10. Zidul militar nici nu clipea, parc-ar fi fost de oțel. în schimb, din mulțimea răzvrătită, porniră brusc alte strigăte. REBREANU, R. II 253. Îndată ce ajunserăm aici, un regiment de soldați turci, ce făceau două ziduri în cele două părți ale locului unde se afla tabăra, ne prezintă armele. BOLINTINEANU, O. 262. (Sugerînd ideea de înălțime, de masivitate) Zidul de întuneric albastru se apropia cu repeziciune. DUMITRIU, P. forme 15. Se vedea zidul de apă cum se depărtează, fulgerînd și bubuind. id. ib. 16. Înainte se ridica zidul verde al pădurii. SADOVEANU, O. I 309. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZID: ZID, ziduri, substantiv neutru Element de construcție vertical sau puțin înclinat, cu grosime (relativ) mică în raport cu celelalte dimensiuni, executat din cărămizi, din blocuri de piatră etc., așezate ordonat unele peste altele (și legate printr-un liant), sau din beton, destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spațiu ori să susțină alte elemente de construcție, alcătuind un perete, o îngrădire, o fortificație etc. • Locuţiune adverbiala Între (cele patru) ziduri = în interiorul unei clădiri. • Expresia: A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva în susținerea unei cauze. • Zid sonic = barieră imaginară referitoare la depășirea vitezei sunetului. – Din limba slavă (veche) zidŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZID: ZID, ziduri, substantiv neutru Element de construcție vertical, cu grosime (relativ) mică în raport cu celelalte dimensiuni, executat din cărămizi, din blocuri de piatră etc., așezate ordonat unele peste altele (și unite printr-un liant), sau din beton, destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spațiu ori să susțină alte elemente de construcție, alcătuind un perete, o îngrădire, o fortificație etc. • Locuţiune adverbiala Între (cele patru) ziduri = în interiorul unei clădiri. • Expresia: A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva în susținerea unei cauze. • Zid sonic = barieră imaginară referitoare la depășirea vitezei sunetului. – Din limba slavă (veche) zidŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru zid: zid (-duri), substantiv neutru – 1. Element de construcție vertical, fortificație, îngrăditură. – 2. Perete. – Megl. zid. limba slavă (veche) zidŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 472; Conev 79), conform limba bulgară, limba sârbă, Hristos, limba slovenă zid. – derivat zidar, substantiv masculin (muncitor care execută zidărie), din limba slavă (veche) zidarĭ, conform limba sârbă, limba slovenă zidar; zidărie, substantiv feminin (meseria zidarului; construcție de zid); zidărit, substantiv neutru (zidărie); zidi, verb (a ridica un zid; a construi, a lucra, a edifica, a fabrica, a înălța; a făuri, a crea); din limba slavă (veche) zidati; ziditor, substantiv masculin (întemeietor, constructor); ziditură, substantiv feminin (clădire; creație). Forme diferite ale cuvantului zid: -duri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZID: ZID, ziduri, substantiv neutru Element de construcție executat din cărămizi, din blocuri de piatră, așezate ordonat unele peste altele (și legate printr-un liant) sau din beton, destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spațiu ori să susțină alte elemente de construcție, alcătuind un perete, o îngrădire, o fortificație etc. • Locuţiune adverbiala Între ziduri = în interiorul unei clădiri. • Expresia: A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile, pentru a-l apăra; figurat a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva. – Slav ( vezi limba slavă (veche) zidŭ). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ZID: ZID ziduri n. Element de construcție (din piatră, beton etc.) care împrejmuiește sau separă un spațiu, un teren sau o încăpere. * zid chinezesc a) zid uriaș construit în vechime la granițele de nord ale Chinei; b) barieră riguroasă. A face zid în jurul cuiva a) a înconjura pe cineva pentru a-l apăra; b) a fi solidar cu cineva. /<sl. zidu Forme diferite ale cuvantului zid: ziduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru zid: zid n., plural urĭ (vechea slavă zidŭ). Lucrare făcută din cărămizĭ orĭ petre lipite cu var saŭ cu ciment p. a forma un părete, un gard ș. a. figurat Om saŭ ceată care opune o mare forță fizică saŭ morală: soldațiĭ formară zid în prejuru șefuluĭ lor. Zidurile cetățiĭ, fortificațiunile îngrăditoare ale cetățiĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru zid: zid n. 1. lucrare de zidărie alcătuind o casă sau servind de îngrădire: zidul curții; 2. fortificațiunea unui oraș: zidurile cetății; 3. de-a zidul, joc de copii cari formează un lanț: cei dela margine pornesc și trec sub brațele fiecărui jucător. [slava ZIDŬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZID: ZID substantiv (construcții) 1. (livresc) mur. (zid de cetate.) 2. perete. (zid al unei camere.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zid: zid substantiv neutru, plural zíduri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zid: zid substantiv neutru, plural zíduri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZID' ZICĂTÓRZICĂTÚRĂZÍCEZÍCEREZIDZIDÁRZIDĂREÁSĂZIDĂRÍEZIDĂRÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL zid Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zid dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ZID ziduri n. * zid chinezesc a zid uriaș construit în vechime la granițele de nord ale Chinei; b barieră riguroasă. A face zid în jurul cuiva a a înconjura pe cineva pentru a-l apăra; b a fi solidar cu cineva. Zid de cetate. Zid al unei camere. Zid de cetate. Zid al unei camere. |
GRAMATICA cuvântului zid? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zid. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zid poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE zid? Vezi cuvântul zid desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zid?[ zid ] Se pare că cuvântul zid are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL zid Inţelegi mai uşor cuvântul zid dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Între ziduri = în interiorul, în incinta unei clădiri sau învechit a unei cetăți Despre o mulțime A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; figurat a se solidariza cu cineva, a se grupa, a se uni în jurul cuiva Moldova A trăi cît zidul Goliei = a trăi mult Locuţiune adverbiala Între cele patru ziduri = în interiorul unei clădiri A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva în susținerea unei cauze Zid sonic = barieră imaginară referitoare la depășirea vitezei sunetului Locuţiune adverbiala Între cele patru ziduri = în interiorul unei clădiri A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva în susținerea unei cauze Zid sonic = barieră imaginară referitoare la depășirea vitezei sunetului Locuţiune adverbiala Între ziduri = în interiorul unei clădiri A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile, pentru a-l apăra; figurat a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL zid |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Paralizie infantilă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|