 | as |
|
| Zdrumicare [ zdru-mi-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU zdrumicare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zdrumicare în mai multe dicționareDefinițiile pentru zdrumicare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZDRUMICARE: ZDRUMICÁRE substantiv feminin Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărîmare, zdrobire, nimicire. Romînii din ambele țări cad sub regimul fanarioților. Apoi vine împilarea străină, robirea și zdrumicarea nației sub «turcul păgîn». BĂLCESCU, O. I 318. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZDRUMICARE: ZDRUMICÁRE, zdrumicări, substantiv feminin (popular) Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. – vezi zdrumica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZDRUMICARE: ZDRUMICÁRE, zdrumicări, substantiv feminin (popular) Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. – vezi zdrumica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZDRUMICARE: ZDRUMICÁRE substantiv feminin (popular) Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zdrumicare: zdrumicare substantiv verbal DISTRUGERE. NIMICIRE. POTOPIRE. PRĂPĂDIRE. SFĂRÎMARE. ZDROBIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zdrumicare: zdrumicáre (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat zdrumicắrii; plural zdrumicắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zdrumicare: zdrumicáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat zdrumicării; plural zdrumicări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZDRUMICARE' zdruhăíZDRUMECÁzdrumícZDRUMICÁZDRUMICÁREZDRUMICÁTZDRUMICĂTÚRĂZDRÚNCENZDRÚNCIN |
GRAMATICA cuvântului zdrumicare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zdrumicare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zdrumicare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zdrumicare? Vezi cuvântul zdrumicare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zdrumicare?[ zdru-mi-ca-re ] Se pare că cuvântul zdrumicare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL zdrumicare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Din sau de la cele patru vânturi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul zdrumicare are forma: zdrumicắri
