 | as |
|
| Zbir [ zbir ] VEZI SINONIME PENTRU zbir PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zbir în mai multe dicționareDefinițiile pentru zbir din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR, zbiri, substantiv masculin Reprezentant al unei autorități de stat (în special agent de poliție) crunt, brutal, tiran, asupritor. Atunci, zbirii au început să lovească în dreapta și-n stingă cu ciomegele și cu tesacele. CARAGIALE, M. 184. Poporul a fost maltratat pe strade de zbirii agiei. ALECSANDRI, T. 1447. [Tiranii] gîndesc c-au izbutit Să omoare inteligența cînd la zbiri au poruncit Să oprească prăzii lucrul sau lectura sau de scris. BOLLIAC, O. 109. Îmi intră în casă zbirul; Vîndui vaca, plătii biru. matematică FOLK. 734. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBÎR: ZBÎR interjecție (De obicei cu «r» prelungit) Onomatopee care redă sunetul produs de zborul păsărilor sau al insectelor, de vibrația unei coarde, a unui motor etc. vezi zbîrn. Auzind aceste vorbe, musca – zbîrrr! – fugi afară. RETEGANUL, P. III 75. Pupăza, zbîr! pe-o dugheană. CREANGĂ, A. 57. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR zbiri m. învechit 1) Persoană oficială (mai ales polițist) care manifesta duritate și brutalitate. 2) Persoană care exercita o autoritate tiranică; tiran; satrap. /<fr. sbire, italiana sbirro Forme diferite ale cuvantului zbir: zbiri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR, zbiri, substantiv masculin Om aspru, crud, brutal. ♦ (Rar) Agent fiscal; zapciu. ♦ Reprezentant tiran și brutal al unei autorități de stat; prin extensie om sever, rigid. – Din limba franceza sbire, italiana sbirro. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR, zbiri, substantiv masculin (În trecut) Reprezentant crud și brutal al unei autorități de stat; prin extensie persoană severă, brutală. ♦ (Rar) Agent fiscal; zapciu. – în franceză sbire (it. sbirro). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru zbîr: zbîr (despre zbor 1), interjecție care redă huĭetu unuĭ zbor de păsărică: băĭatu deschise cușca, și pasărea zbîr pe ușă afară! Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR substantiv masculin reprezentant tiran și brutal al autorității de stat; (prin extensie) om sever, crud și brutal. (< limba franceza sbire, italiana sbirro) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR substantiv masculin (figurat) Membru al unei organizații represive oficiale; opresor, agent al opresiunii. [< limba franceza sbire, italiana sbirro]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBIR: ZBIR, zbiri, substantiv masculin Om aspru, crud, brutal. ♦ (Rar) Agent fiscal; zapciu. – Din limba franceza sbire, italiana sbirro. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru zbir: *zbir m. (în franceză sbire, despre italiana sbirro). Iron. Agent de poliție. figurat Om autoritar și sever. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zbir: zbir substantiv masculin, plural zbiri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zbir: zbir substantiv masculin, plural zbiri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZBIR' ZBÎNȚUIALĂZBÎNȚUIREZBÎNȚUITZBÎNȚUITURĂZBIRzbîrcZBÎRCEAzbîrceálăzbîrcésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL zbir Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zbir dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ZBIR zbiri m. |
GRAMATICA cuvântului zbir? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zbir. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zbir poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zbir? Vezi cuvântul zbir desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zbir?[ zbir ] Se pare că cuvântul zbir are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A induce în eroare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul zbir are forma: zbiri
