|
Zbănţuitură [ zbăn-ţu-i-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU zbănţuitură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zbantuitura în mai multe dicționareDefinițiile pentru zbantuitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBĂNȚUITURĂ: ZBĂNȚUITÚRĂ, zbănțuituri, substantiv feminin (Rar) Zbenguială, zbănțuire. Numai la zbănțuituri ți-i gîndu. ALECSANDRI, T. 938. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBÂNȚUITURĂ: ZBÂNȚUITÚRĂ, zbănțuituri, substantiv feminin (regional) Zbânțuire. [ pronunție: -țu-i-] – Zbânțui + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBÂNȚUITURĂ: ZBÂNȚUITÚRĂ zbânțuituri, substantiv feminin (Rar) Zbânțuire. [ pronunție: -țu-i-] – Zbânțui + sufix -tură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBÂNȚUITURĂ: ZBÂNȚUITÚRĂ, zbânțuituri, substantiv feminin (Rar) Zbânțuire. – Din zbânțui + sufix -(i)tură. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zbânțuitură: zbânțuitúră substantiv feminin (silabe -țu-i-), genitiv dativ articulat zbânțuitúrii; plural zbânțuitúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zbânțuitură: zbânțuitúră (regional) (-țu-i-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat zbânțuitúrii; plural zbânțuitúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ZBĂNȚUITURĂ: ZBĂNȚUITÚRĂ, zbănțuitúri, substantiv feminin Zbânțuitură. (zbănțui + sufix -tură) Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru zbănțuitură: zbănțuitúră forme, plural ĭ. Zbănțuĭală. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZBANTUITURA' ZBĂNȚUÍZBÂNȚUIÁLĂZBÂNȚUÍREZBÂNȚUÍTZBÂNȚUITÚRĂZBÂRZBÂRÂÍZBÂRÂITÚRĂzbârcă |
GRAMATICA cuvântului ZBÂNȚUITURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zbânţuitură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ZBÂNȚUITURĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zbănţuitură? Vezi cuvântul zbănţuitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zbănţuitură?[ zbăn-ţu-i-tu-ră ] Se pare că cuvântul zbănţuitură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ZBÂNȚUITURĂ |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ecuator ceresc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|