 | as |
|
| Vultur [ vul-tur ] VEZI SINONIME PENTRU vultur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vultur în mai multe dicționareDefinițiile pentru vultur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VULTUR: VÚLTUR, vulturi, substantiv masculin 1. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, cu cioc coroiat și cu gheare puternice, care își fac cuiburi de obicei pe stînci, în regiunile muntoase; se hrănesc cu animale vii și cu stîrvuri. Văzduhul era limpede; departe, sus, cîțiva vulturi pluteau în lumină, se roteau cu aripile întinse, nemișcate. SADOVEANU, O. I 73. Mă uit la vultund din zare Cum zboară puternic și lin. COȘBUC, P. II 21. • (În comparații, cu aluzie la forța păsării sau la iuțeala mișcărilor ei) Ho, mă! ce vă este, zise Zaharia, sărind ca un vultur între dînșii. CREANGĂ, A. 113. [Urmărea] cu ochii buzduganul ce sclipea prin nouri și prin aer ca un vultur de oțel. EMINESCU, L. P. 173. Ba n-ați scăpat, oi să mă răped ca un vultur de sus de pe stîncă. ALECSANDRI, T. I 454. Cu ochi iuți ca fulgerul, La goană ca vulturul. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 291. (expresie) Ochi (sau privire) de vultur = ochi foarte ager, privire foarte ageră. Acum Rotaru îl scormonea iar, cu acea privire de vultur care îți îngheța sîngele în vine. vezi limba română mai 1950, 127. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o măsoară. EMINESCU, O. I 83. În ochii lui de vultur adînci, vioi și mari Treceau lucioase umbre. ALECSANDRI, P. A. 210. • Compuse: vultur-bărbos (vultur-cu-barbă sau vultur-negru) = zăgan. Nu vedeau deasupra lor decît o dungă de cer, în care umbla rotindu-se și țipînd din cînd în cînd un vultur-negru. SADOVEANU, forme J. 375; vultur-pleșuv = vultur cu gîtul golaș, cu penele de culoare brună-închis (cea mai mare pasăre răpitoare din Europa) (Acgypius monachus); vultur-pescar = vultur care se hrănește cu pește (Pandion haliaetus). ♦ figurat Om viteaz, măreț, falnic. Ochiul vulturului bătrîn clipește încă. DELAVRANCEA, O. II 34. A! Unde e acuma puternica mărire Din verb reflexiv:emea... Cînd vulturul Daciei cu fruntea-ncoronată Da semnul biruinței, și calea ne-arăta? ALEXANDRESCU, P. 145. 2. Stindard al legiunilor romane, înfățișînd (de obicei în bronz) un vultur (1); figură simbolică, reprezentînd un vultur (1), pe stemele, monedele, pecețile sau steagurile unor țări. 3. Constelație boreală, situată la sud de constelația lirei și a lebedei și vizibilă vara. – Accentuat și: (rar) vultúr (MACEDONSKI, O. I 96). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VULTUR: VÚLTUR, vulturi, substantiv masculin 1. Numele mai multor păsări răpitoare de zi, mari, cu ciocul lung, ascuțit și coroiat, cu aripi lungi și cu picioare puternice, cu gheare tari, care se hrănesc cu animale vii și cu stârvuri; vultan. • Ochi (sau privire) de vultur = privire foarte ageră, pătrunzătoare. • Compuse: vultur-bărbos sau vultur-cu-barbă, vultur-negru = vultur impunător, cu spatele brun-cenușiu, aripile negre, pântecele și pieptul galben-ruginiu; zăgan (Gypaetus barbatus); vultur-pleșuv = vultur cu gâtul gros, cu penele de culoare brun-închis, cea mai mare pasăre răpitoare din Europa (Aegypius monachus); vultur-pescar = specie de vultur, de culoare brun-închis pe partea dorsală și albă pe partea ventrală, care se hrănește cu pește (Pandion heliaetus). ♦ figurat Bărbat viteaz, curajos, măreț, falnic. 2. Stindard al legiunilor romane, înfățișând de obicei un vultur (1); figură simbolică reprezentând un vultur, pe stemele, monedele, pecețile sau steagurile unor țări. 3. (articulat) Constelație boreală, situată la sud de constelația Lebedei și vizibilă vara. [accentuat și: vultúr] – latina vultur, -uris. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VULTUR: VÚLTUR, vulturi, substantiv masculin 1. Numele mai multor păsări răpitoare de zi, cu ciocul lung, ascuțit și coroiat, cu aripi lungi și cu picioare puternice, cu gheare tari, care se hrănesc cu animale vii și cu stârvuri; vultan. • Ochi (sau privire) de vultur = privire foarte ageră, pătrunzătoare. • Compuse: vultur-bărbos sau vultur-cu-barbă, vultur-negru = vultur impunător, cu spatele brun-cenușiu, aripile negre, pântecele și pieptul galben-ruginiu; zăgan (Gypaëtus barbatus); vultur-pleșuv = vultur cu gâtul gros, cu penele de culoare brun-închis, cea mai mare pasăre răpitoare din Europa (Aegypius monachus); vultur-pescar = specie de vultur, de culoare brun-închis pe partea dorsală și albă pe partea ventrală, care se hrănește cu pește (Pandion heliaëtus). ♦ figurat Bărbat viteaz, curajos, măreț, falnic. 2. Stindard al legiunilor romane, înfățișând de obicei un vultur (1); figură simbolică reprezentând un vultur, pe stemele, monedele, pecețile sau steagurile unor țări. 3. (articulat) Constelație boreală, situată la sud de constelația Lebedei și vizibilă vara. [accentuat și: vultúr] – latina vultur, -uris. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru vultur: vúltur (-ri), substantiv masculin – 1. Acvilă (Aquila). – 2. Vultan, zăgan (Vultur). – Variante vulture, hultur(e). Mr. vultur, megl. văltur. latina vŭltŭr (Pușcariu 1923; REW 9466), conform vezi limba franceza voutre, spaniolă buitre, portugheză abutre. Dubla derivat, de la vultur și de la vulturius, pentru a explica diferența de accent (Pușcariu, ZRPh., XXVII, 738; REW 9467; Byck-Graur 22) nu pare convingătoare. – derivat vultan (variantă Moldova hultan), substantiv masculin (vultur), a cărui derivat nu este clară; vulturariu, adjectiv (rapace), rar; vulturesc adjectiv (de vultur); vulturește, adverb (ca vulturul); vulturică (variantă vulturoancă, hultenioară), substantiv feminin (plantă, Hieracium pilosella). Din limba română provine limba bulgară vúntur (Capidan, Raporturile, 218). Forme diferite ale cuvantului vultur: vultur-ri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VULTUR: VÚLTUR vulturi m. 1) popular Pasăre sedentară răpitoare, de talie mare, cu cioc lung și coroiat, cu gheare și aripi lungi, puternice, care se hrănește cu animale vii și cu stârvuri. • vultur-pleșuv vultur cu gâtul gol și cu penaj brun-cenușiu. vultur-pescar vultur care se hrănește cu pește. vultur-imperial vultur răspândit în regiunile montane; acvilă; pajură. Ochi (sau privire) de vultur ochi (sau privire) ageră. 2) figurat Om curajos și mândru. 3) Simbol reprezentând o astfel de pasăre, care se imprimă pe steme, steaguri, monede. 4) articulat Constelație din emisfera boreală, vizibilă vara. /<lat. vultur, vultururis Forme diferite ale cuvantului vultur: vulturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VULTUR: VULTUR substantiv (ornitologie) 1. (popular) vultan, (prin Transilvania) șaș. (vultur este numele mai multor păsări răpitoare mari.) 2. vultur bărbos (Gypaetus barbatus) = zăgan, (rar) vultur negru, (regional) șurligaie, (Transilvania) ceahlău, (Transilvania și Banat) șorliță, (Transilvania) sușugaie. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vultur: vultur m. 1. cea mai mare și mai puternică dintre păsările răpitoare (Aquila): ochi de vultur, ageri și pătrunzători; 2. nume de decorațiune: alb (rus și sârb), negru și roș (prusian); 3. figurat om superior, erou: un vultur de a Lehiei AL. [latina VULTUR]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru VULTUR: VULTUR substantiv 1. Vulturești s. 2. Vulturar (Moț). 3. Vîltur (16 B II 325). 4. Vălturul (Glos); Văltur/ă din Brașov (Sd X); -ești fam. (Olt). 5. Ultan din București (16 B V 440) < hultan < vultan (vultur). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru vultur: vultur, vulturi substantiv masculin (argoul lumii interlope) 1. (învechit) pardesiu. 2. procuror. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vultur: vultur substantiv verbal ACVILĂ. IEPURAR. PAJURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vultur: vúltur substantiv masculin, plural vúlturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vultur: vúltur substantiv masculin, plural vúlturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'VULTUR' VULTÁNVULTOÁREVÚLTORvultuósVÚLTURVULTURÁRVULTURÁȘVULTURÉLVULTURÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vultur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vultur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VÚLTUR vulturi m. • vultur-pleșuv vultur cu gâtul gol și cu penaj brun-cenușiu. Vultur-pescar vultur care se hrănește cu pește. Vultur-imperial vultur răspândit în regiunile montane; acvilă; pajură. Ochi sau privire de vultur ochi sau privire ageră. Vultur, vultururis. Vultur este numele mai multor păsări răpitoare mari. Vultur este numele mai multor păsări răpitoare mari. |
GRAMATICA cuvântului vultur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vultur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vultur poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE vultur? Vezi cuvântul vultur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vultur?[ vul-tur ] Se pare că cuvântul vultur are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL vultur Inţelegi mai uşor cuvântul vultur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeExpresie Ochi sau privire de vultur = ochi foarte ager, privire foarte ageră Compuse: vultur-bărbos vultur-cu-barbă sau vultur-negru = zăgan 375; vultur-pleșuv = vultur cu gîtul golaș, cu penele de culoare brună-închis cea mai mare pasăre răpitoare din Europa Acgypius monachus; vultur-pescar = vultur care se hrănește cu pește Pandion haliaetus Ochi sau privire de vultur = privire foarte ageră, pătrunzătoare Compuse: vultur-bărbos sau vultur-cu-barbă, vultur-negru = vultur impunător, cu spatele brun-cenușiu, aripile negre, pântecele și pieptul galben-ruginiu; zăgan Gypaetus barbatus; vultur-pleșuv = vultur cu gâtul gros, cu penele de culoare brun-închis, cea mai mare pasăre răpitoare din Europa Aegypius monachus; vultur-pescar = specie de vultur, de culoare brun-închis pe partea dorsală și albă pe partea ventrală, care se hrănește cu pește Pandion heliaetus Ochi sau privire de vultur = privire foarte ageră, pătrunzătoare Compuse: vultur-bărbos sau vultur-cu-barbă, vultur-negru = vultur impunător, cu spatele brun-cenușiu, aripile negre, pântecele și pieptul galben-ruginiu; zăgan Gypaëtus barbatus; vultur-pleșuv = vultur cu gâtul gros, cu penele de culoare brun-închis, cea mai mare pasăre răpitoare din Europa Aegypius monachus; vultur-pescar = specie de vultur, de culoare brun-închis pe partea dorsală și albă pe partea ventrală, care se hrănește cu pește Pandion heliaëtus Vultur bărbos Gypaetus barbatus = zăgan, rar vultur negru, regional șurligaie, Transilvania ceahlău, Transilvania și Banat șorliță, Transilvania sușugaie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vultur |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în paza cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vultur are forma: vúlturi
