|
Vrăbiuţă [ vră-bi-u-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU vrăbiuţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vrabiuta în mai multe dicționareDefinițiile pentru vrabiuta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VRĂBIUȚĂ: verb reflexiv:ĂBIÚȚĂ, verb reflexiv:ăbiuțe, substantiv feminin Diminutiv al lui verb reflexiv:abie. verb reflexiv:ăbiuță de pe deal, Zbori degrabă în Ardeal. ALECSANDRI, P. P. 317. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VRĂBIUȚĂ: verb reflexiv:ĂBIÚȚĂ, verb reflexiv:ăbiuțe, substantiv feminin Diminutiv al lui verb reflexiv:abie; verb reflexiv:ăbioară (1). [ pronunție: -bi-u-] – verb reflexiv:abie + sufix -uță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VRĂBIUȚĂ: verb reflexiv:ĂBIÚȚĂ, verb reflexiv:ăbiuțe, substantiv feminin Diminutiv al lui verb reflexiv:abie, verb reflexiv:ăbioară (1). [ pronunție: -bi-u-] – verb reflexiv:abie + sufix -uță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru vrăbiuță: verb reflexiv:ăbiuță, verb reflexiv:ăbiuțe substantiv feminin (dim.) 1. prostituată tânără. 2. femeie firavă, plăpândă, pipernicită. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vrăbiuță: verb reflexiv:ăbiúță substantiv feminin (silabe -bi-u-), genitiv dativ articulat verb reflexiv:ăbiúței; plural verb reflexiv:ăbiúțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vrăbiuță: verb reflexiv:ăbiúță (-bi-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat verb reflexiv:ăbiúței; plural verb reflexiv:ăbiúțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VRĂBIUȚĂ: verb reflexiv:ĂBIUȚĂ substantiv (ornitologie) verb reflexiv:ăbioară, (regional) păsărică. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VRABIUTA' VRĂBIÉRVrăbi/escuVRĂBIOÁRĂVRĂBIÓIVRĂBIÚȚĂVRACVracaVRÁCEvrăcebnicésc |
GRAMATICA cuvântului VRĂBIUȚĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vrăbiuţă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul VRĂBIUȚĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vrăbiuţă? Vezi cuvântul vrăbiuţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vrăbiuţă?[ vră-bi-u-ţă ] Se pare că cuvântul vrăbiuţă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL VRĂBIUȚĂ |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se face cărbune?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|